Mi s-a facut pielea de gaina, stii cum e? Am refuzat sa-l vad tot, este inuman, chiar daca acest cuvant nu spune tot. Lumea este impartita si imparteala au facut-o nu cu inima, cu siguranta. Este scarbos ce se intampla peste tot pe Pamant, omenirea a luat-o clar la vale, putem doar sa asteptam "finish"-ul. Cuminti, ca niste sapiensi ce suntem sau transformandu-ne in Robocop si facand ordine (din punctul nostru de vedere). Este si asta o solutie: nu conteaza cat de rau ne este aici, acum, dincolo, sau data viitoare ne va fi bine! Este un fir de ata de care inca ni se da voie sa ne prindem.
Ia o portie de racoare sa-ti fie putin mai bine!

Cateaua, hranind un copil...si nu o lupoaica hranind gemenii
care au intemeiat Roma.
Lipseste Faustulus ?
...nici zeii nu-s de gasit !

:)
Cafeauata, dap, stiu cum e!
Si eu am avut aceeasi reactie.
As prefera sa nu existe acel fir de ata, poate tocmai el ne impiedica sa ne comportam uman.


Nima, zeii?
Lipsesc?
Nope!
Nu lipsesc. Sunt aia care detin monopoulul asupra resurselor pamantului!
Nu suntem umani, chiar daca Doamne-Doamne ne-a creat ca fiind umani; cu atat mai putin suntem divini...

Aşa este, India este cunoscută drept ţara spiritualităţii, a aspiraţiei neostoite de mii şi mii de ani către atingerea Nirvanei.

Cred că cei care au mai apucat să ia bac-ul pe bune, au reuşit să afle câte ceva de existenţa „Vedelor”, a „Upanişadelor”, ba chiar şi câteva idei despre „Ramayana” sau „Mahabharata”.

Dar şi ei şi majoritatea celorlalţi, pot lesne să-şi încropească un pospai de „cultură” pe net sau la tv, unde diverşii gurumici se strofoacă să-i "lumineze" povestindu-le ce scrie prin cărţile astea „sacre” sau cum devine cestiunea cu karma, yoga sau budismul.

Însă dacă n-ar mai sta cu gurile căscate hulpav ca să le dea alţii dumicaţii de „cunoaştere spirituală” gata mestecaţi şi ar pune ei înşişi mâna pe carte, ar putea constata cu totul altceva decât le spune ţaţa de la 3, cum că: „Unde e carte multă, e şi prostie multă, hă-hă-hă!”

Din pomenitele cărţi hinduse, ar putea afla, printre altele, un amănunt „omis” cu mare grijă de gurumici de pretudindeni.

Şi anume că primii hinduşi (dravidienii), acum vreo trei-patru mii de ani, trăiau şi se înmulţeau în voia cea bună pe câmpiile lor mănoase, mulţumind pentru asta zeilor lor (mulţi şi foarte asemănători cu cei ai Olimpului).

S-au pomenit însă cotropiţi şi supuşi de către triburile războinice de arieni, veniţi dinspre nordul mai flămând, dar emanând puternice damfuri de superioritate.

Şi cum era „normal”, căpeteniile triburilor invadatoare şi-au împărţit frăţeşte întinsele suprafete mănoase, transformându-i pe băştinaşi în simple „braţe de muncă” ( libere să…le slujească) şi în sclavi.

Cum însă mulţi oropsiţi se tot revoltau împotriva noilor stăpâni, care le făcuseră viaţa un iad, aceştia din urmă s-au văzut nevoiţi să-şi împartă puterea şi averea cu brahmanii (preoţii).
Primii au rămas să se ocupe cu sporirea avuţiilor lor, celorlalţi revenindu-le treburile religioase, politice şi culturale, adică modelarea minţilor şi sufletelor celor mulţi conform cu interesele castelor lor stăpânitoare:

„- Stăpânilor voştri le pasă de voi, de viaţa voastră, de binele vostru. Stăpânii vă iubesc, dar voi nu sunteţi capabili să vedeţi asta, fiindcă vă lăsaţi înşelaţi de Maya.
Vi se pare că e greu, că vă e foame sau sete!
Nu trebuie să vă lăsaţi înşelaţi, nu vă trebuie o viaţă îmbelşugată ca să vă fie bine; trebuie să scăpaţi de dorinţele astea, trebuie să învăţaţi să suportaţi chinul, durerea ca să atingeţi Nirvana!
Nu vă trebuie mâncare şi apă, ca să vă ostoiţi foamea şi setea; trebuie să depăşiţi aceste nevoi, ca şi pe toate celelalte care vă ţin legaţi de viaţa asta fizică fără rost şi fără sens!”


Au mai trecut de atunci câteva mii de ani şi nici o naţie n-a mai învăţat vreodată ceva din pildele istoriei.
Au învăţat însă cu brio căpeteniile de pretutindeni.

Fatalitate? Blestem? Karma proastă?
Sau ignoranţă crasă, cultivată mereu cu mai multă grijă şi mereu cu metode mai sofisticate?

„În ţara plină de spiritualitate un copil se hrăneşte cu lapte de câine”!
În „Gradina Maicii Domnului” n-or fi fiind oare alţii care fac acelaşi lucru?
Căci „castele” conducătoare ale „războinicilor” şi preoţilor sunt încă la datorie. Iar noi la fel de ignoranţi ca sclavii anticei Indii.

:)
alessia, sarut'mana!
Iata istoria pe scurt a sapiensilor.
Frumos si bine condensat totul.
Oare cati isi dau seama de "cruda" realtiate?!

Si spiritualistii contemporani, in mare voga, aceleasi lucruri propovaduiesc, insa si-au elevat limbajul, l-au adaptat tartacutei unui sapiens aflat in secolul XXI.

In "gradina maicii domnului", sunt foarte muuult analfabeti, foarte multi care se hranesc cu coji de paine de prin gunoaie...
dar, cel putin, popoii cu biserici pe cap le dau o sana - sa se calce in picioare la "sfintele moaste", poate-poate, s-o indura cineva de ei si le-o da o mana de ajutor!
Circul este acelasi, difera doar accesoriile.

Multumesc frumos spentru comentariu.
Il voi posta pe trend!
MERITA!