Democraţie... iluzorie

demos - „popor”
kratos - „putere”
Democraţia ("este") ar trebui să fie un regim politic care se bazează pe voinţa poporului.



Principiile de bază ale democraţiei sunt votul universal şi suveranitatea naţiunii.
De esenţa democraţiei moderne ţine respectarea drepturilor omului, pluripartidismul, limitarea şi separaţia puterilor în stat.


Democraţia s-a regasit, de-a lungul istoriei sale, sub două forme:
democraţie directă
democraţie reprezentativă.

În democraţia directă - toţi cetăţenii puteau participa la luarea hotărârilor de interes public, fără a se folosi de reprezentanţi aleşi sau numiţi.
Acest sistem este practicabil doar în cadrul unor societăţi cu un numar restrâns de membrii.
Atena Antică a fost prima democraţie din lume care s-a condus pe acest principiu.


Societăţile moderne, numeroase şi complexe, de astăzi se ghidează, însă, după principiul democraţiei reprezentative.

În democraţia reprezentativă - cetăţenii aleg reprezentanţi oficiali care iau hotărâri politice, elaborează legi şi administrează programe spre binele public.
Toate democraţiile reprezentative sunt sisteme în care hotrârile publice sunt luate conform opiniei majorităţii cetăţenilor.
Acestea întâmplându-se doar la nivel teoretic. Practic, fiecare ales (reprezentant) acţionează funcţie de interesele grupului din care face parte, funcţie de interesele celor care l-au ajutat să "urce scara ierarhică", funcţie de ceea ce li se "ordona de sus", indiferent dacă coincide sau nu cu voinţa poporului.

În ultimii ani, în România, Parlamentul (reprezentanţii poporului) funcţionează în virtutea inerţiei, rolul lui fiind de suprafaţă, în realitate,  o anexă a puterii, umilă şi servilă.


Azi, toată lumea este cu ochii atinţiţi asupra Greciei... deşi nu este singura ţară afectată de "criza economică".
Măsurile de austeritate pe care le ia Grecia în zilele acestea au fost luate cu mult înainte de către ţara noastră, deşi se afla deja pe un prag al sărăciei alarmant.
Din multitudinea oamenilor ce apără drepturile omului, pe data de 30 iunie 2011 s-a facut auzită o singură voce care semnalizează încălcarea drepturilor omului prin măsurile de austeritate impuse atât poporului grec cât şi altor popoare.



"Punerea în aplicare al celui de-al doilea pachet de măsuri de austeritate şi a reformelor structurale, care includ o privatizare a întreprinderilor de stat si activele acestuia, este posibil să aibă un impact grav asupra serviciilor sociale de bază şi, prin urmare, exercitarea drepturilor omului de către poporul grec, în special în sectoarele cele mai vulnerabile ale populaţiei, cum ar fi săraci, bătrâni, şomerii şi persoanele cu handicap" -    a declarat Cephas Lumina.

"Dreptul la hrană, apă, locuinţă adecvată şi de muncă, în condiţii corecte şi echitabile, nu ar trebui să fie compromis prin punerea în aplicare a măsurilor de austeritate"

a afirmat el, cerând guvernului să

"menţină un echilibru atent între austeritate şi respectarea drepturilor omului, ţinând cont de prioritatea statelor - obligaţiile privind drepturile omului."

__________________________
Cephas Lumina,  din Zambia, deţine o diplomă de Drept (cu Merit), de la Universitatea din Zambia, Master of Laws (LLM) în Drept Internaţional pentru Drepturile Omului de la Universitatea din Essex, în Regatul Unit, de Doctor of Philosophy (doctorat) în drepturile internaţionale ale dreptului omului de la Universitatea Griffith din Australia şi o Diplomă avansată în dreptul internaţional pentru Drepturile Omului de la Abo Akademi Institutul pentru Drepturile Omului, Abo Akademi University din Finlanda.
El are peste 20 de ani "de practică juridică, de cercetare şi experienţă de predare în mai multe ţări, inclusiv Australia, Africa Sud, Suedia şi Zambia.
________________________________

Drepturile Omului

La 10 decembrie 1948, Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat si proclamat Declaratia universala a drepturilor omului.

Preambul
Considerând ca recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii în lume,
Considerând ca ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi în care fiintele umane se vor bucura de libertatea cuvântului si a convingerilor si vor fi eliberate de teama si mizerie a fost proclamata drept cea mai înalta aspiratie a oamenilor,
Considerând ca este esential ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga, ca solutie extrema, la revolta împotriva tiraniei si asupririi,
Considerând ca este esential a se încuraja dezvoltarea relatiilor prietensti între natiuni,
Considerând ca în Carta popoarele Organizatiei Natiunilor Unite au proclamat din nou credinta lor în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea si în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru barbati si femei si ca au hotarât sa favorizeze progresul social si îmbunatatirea conditiilor de viata în cadrul unei libertati mai mari,
Considerând ca statele membre s-au angajat sa promoveze în colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite respectul universal si efectiv fata de drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si respectarea lor universala si efectiva,
Considerând ca o conceptie comuna despre aceste drepturi si libertati este de cea mai mare importanta pentru realizarea deplina a acestui angajament,
Adunarea Generala proclama
Prezenta Declaratie Universala a Drepturilor Omului, ca ideal comun spre care trebuie sa tinda toate popoarele si toate natiunile, pentru ca toate persoanele si toate organele societatii sa se straduiasca, având aceasta declaratie permanent în minte, ca prin învatatura si educatie sa dezvolte respectul pentru aceste drepturi si libertati si sa asigure prin masuri progresive, de ordin national si international, recunoasterea si aplicarea lor universala si efectiva atât în sânul popoarelor statelor membre, cât si al celor din teritoriile aflate sub jurisdictia lor.

Articolul 1.
Toate fiintele umane se nasc libere si egale în demnitate si în drepturi. Ele sunt înzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele în spiritul fraternitatii.

Articolul 2.
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate în prezenta declaratie fara nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte împrejurari.
În afara de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic, juridic sau international al tarii sau al teritoriului de care tine o persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu sunt independente, sub tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitari de suveranitate.

Articolul 3.
Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.

Articolul 4.
Nimeni nu va fi tinut în sclavie, nici în servitute; sclavagismul si comertul cu sclavi sunt interzise sub toate formele lor.

Articolul 5.
Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degrandante.

Articolul 6.
Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica.

Articolul 7.
Toti oamenii sunt egali în fata legii si au, fara nicio deosebire, dreptul la o egala protectie a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala împotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta declaratie si împotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare.

Articolul 8.
Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale competente împotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constitutie sau lege.

Articolul 9.
Nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau exilat în mod arbitrar.

Articolul 10.
Orice persoana are dreptul în deplina egalitate de a fi audiata în mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotarî fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari în materie penala îndreptata împotriva sa.

Articolul 11
Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pâna când vinovatia sa va fi stabilita în mod legal în cursul unui proces public în care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale.
Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu constituiau, în momentul când au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului international sau national. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decât aceea care era aplicabila în momentul când a fost savârsit actul cu caracter penal.

Articolul 12.
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viata sa personala, în familia sa, în domiciliul sau în corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Articolul 13.
Orice persoana are dreptul de a circula în mod liber si de a-si alege resedinta în interiorul granitelor unui stat.
Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de a reveni în tara sa.

Articolul 14.
În caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil si de a beneficia de azil în alte tari.
Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmarire ce rezulta în mod real dintr-o crima de drept comun sau din actiuni contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 15.
Orice persoana are dreptul la o cetatenie.
Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba cetatenia.

Articolul 16.
Cu începere de la împlinirea vârstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie în ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a întemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei, în decursul casatoriei si la desfacerea ei.
Casatoria nu poate fi încheiata decât cu consimtamântul liber si deplin al viitorilor soti.
Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.

Articolul 17.
Orice persoana are dreptul la proprietate, atât singura, cât si în asociatie cu altii.
Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.

Articolul 18.
Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau împreuna cu altii, atât în mod public, cât sl privat, prin învataturi, practici religioase, cult si îndeplinirea ritualurilor.

Articolul 19.
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opniii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspândi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

Articolul 20.
Orice persoana are dreptul la libertatea de întrunire si de asociere pasnica.
Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie.

Articolul 21.
Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc perioadic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmând o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.

Articolul 22.
Orice persoana, în calitatea sa de membru al societatii, are dreptul la securitatea sociala; ea este îndreptatita ca prin efortul national si colaborarea internationala, tinându-se seama de organizarea si resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalitatii sale.

Articolul 23.
Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea împotriva somajului.
Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.
 Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atât lui, cât si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala. 
Orice persoana are dreptul de a întemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale.

Articolul 24.
Orice persoana are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca si la concedii periodice platite.

Articolul 25.
Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si a familiei sale, cuprinzând hrana, îmbracamintea, locuinta, îngrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrânete sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, în urma unor împrejurari independente de vointa sa.
Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire deosebite. Toti copiii, fie ca sunt nascuti în cadrul unei casatorii sau în afara acesteia, se bucura de aceeasi protectie sociala.

Articolul 26.

Orice persoana are dreptul la învatatura. Învatamântul trebuie sa fie gratuit, cel putin în ceea ce priveste învatamântul elementar si general.
Învatamântul tehnic si profesional trebuie sa fie la îndemâna tuturor, iar învatamântul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe baza de merit.
Învatamântul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si întarirea respectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale. El trebuie sa promoveze întelegerea, toleranta, prietenia între toate popoarele si toate grupurile rasiale sau religioase, precum si dezvoltarea activitatii Organizatiei Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii.
Parintii au dreptul de prioritate în alegerea felului de învatamânt pentru copiii lor minori.

Articolul 27.
Orice persoana are dreptul de a lua parte în mod liber la viata culturala a colectivitatii, de a se bucura de arte si de a participa la progresul stiintific si la binefacerile lui.
Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale si materiale care decurg din orice lucrare stiintifica, literara sau artistica al carei autor este.

Articolul 28.
Orice persoana are dreptul la o orânduire sociala si internationala în care drepturile si libertatile expuse în prezenta declaratie pot fi pe deplin înfaptuite.

Articolul 29.
Orice persoana are îndatoriri fata de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale.
În exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decât numai îngradirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale într-o societate democratica.
Aceste drepturi si libertati nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.
1 Response
  1. pai mei Says:

    "Democratia reprezentativa" si "separarea puterilor in stat". Asta duce in final la un stat unde nimeni nu poate face nimic, si reprezentantii sunt controlati de catre creatorii de bani. Dupa cum se vede.
    Prefer un dictator pe fata - marionetelor bancherilor. Ceausescu de exemplu. Dictator etc. Dar avea in cap - Romania. Nu era dictator gen "eu omor si violez pe cine vreau, eu va iau tot ce aveti si cheltuiesc pentru placerea mea, etc". Asemenea dictatori nu rezista mult.


Trimiteți un comentariu

Tu ce spui?